From 0805dd0b644d9da87d21d150e1a39bf4e5d4b8d7 Mon Sep 17 00:00:00 2001 From: Glenn Morris Date: Wed, 22 Aug 2007 07:37:18 +0000 Subject: [PATCH] Move tutorials from etc/ to etc/tutorials/ --- etc/TUTORIAL.ro | 1117 ----------------------------------------------- 1 file changed, 1117 deletions(-) delete mode 100644 etc/TUTORIAL.ro diff --git a/etc/TUTORIAL.ro b/etc/TUTORIAL.ro deleted file mode 100644 index 159796403d4..00000000000 --- a/etc/TUTORIAL.ro +++ /dev/null @@ -1,1117 +0,0 @@ -Tutorialului de Emacs. A se citi sfârºitul pentru condiþii. -Traducere din englezã de Tudor Hulubei . -Mulþumiri Aidei Hulubei pentru corecturi ºi sugestii. - -Aceastã versiune a fost produsã plecând de la versiunea în limba -englezã, care este -Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc. - -Citiþi acum versiunea româneascã a tutorialului de Emacs. - -Comenzile Emacs folosesc în general tasta CONTROL (uneori denumitã -CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). În loc -sã scriem META sau CONTROL de fiecare datã când vrem sã prefixãm un -caracter, vom folosi urmãtoarele prescurtãri: - - C- înseamnã cã þineþi apãsatã tasta CONTROL în timp ce tastaþi - caracterul . Astfel, C-f înseamnã: þineþi apãsatã tasta - CONTROL ºi tastaþi f. - - M- înseamnã cã þineþi apãsatã tasta META, EDIT sau ALT în timp - ce tastaþi . Dacã nu existã tasta META, EDIT sau ALT, - tastaþi , ridicaþi ºi apoi tastaþi caracterul . - Am notat cu tasta ESC. - -Observaþie importantã: pentru a termina sesiunea Emacs, tastaþi C-x -C-c. (Douã caractere.) Caracterele ">>" la marginea din stânga -reprezintã instrucþiuni pentru a încerca o comandã. De exemplu: -<> ->> Acum tastaþi C-v (citirea urmãtorului ecran) pentru a vã muta la - urmãtorul ecran. (Executaþi aceastã comandã acum, tinând apãsatã - tasta CONTROL în timp ce tastaþi v). De acum înainte faceþi acest - lucru din nou, de fiecare datã când terminaþi de citit ecranul. - -De remarcat cã existã o zonã de suprapunere de douã linii când vã -mutaþi de la un ecran la altul; aveþi astfel o oarecare continuitate -în citirea textului. - -Primul lucru pe care trebuie sã-l stiþi este cum sã vã deplasaþi din -loc în loc în text. ªtiþi deja cum sã vã mutaþi la urmãtorul ecran cu -C-v. Pentru a vã deplasa înapoi un ecran, tastaþi M-v (þineþi apãsatã -tasta META ºi tastaþi v, sau v dacã nu aveþi o tastã META, EDIT, -sau ALT). - ->> Încercaþi sã tastaþi M-v ºi apoi C-v de câteva ori. - - -* SUMAR -------- - -Urmãtoarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane: - - C-v avanseazã un ecran - M-v înapoi un ecran - C-l ºterge ecranul ºi reafiºeazã totul poziþionând textul - de lângã cursor în centrul ecranului. (Este C-L, nu - C-1.) - ->> Gãsiþi cursorul ºi þineþi minte ce text este în jurul lui. - Apoi tastaþi C-l. Gãsiþi cursorul din nou ºi observaþi cã textul - de lângã cursor este acelaºi. - - -* COMENZI DE BAZà PENTRU CONTROLUL CURSORULUI ---------------------------------------------- - -Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum vã mutaþi la o anumitã -poziþie în textul de pe ecran? - -Sunt mai multe modalitaþi în care puteþi face acest lucru. Cel mai -simplu este sã folosiþi comenzile C-p, C-b, C-f ºi C-n. Fiecare din -aceste comenzi mutã cursorul o linie sau coloanã într-o anumitã -direcþie pe ecran. Diagrama urmãtoare prezintã aceste patru comenzi -ºi aratã direcþiile în care ele mutã cursorul. - - Linia precedentã, C-p - : - : - Înapoi, C-b .... Poziþia curentã a cursorului .... Înainte, C-f - : - : - Linia urmãtoare, C-n - ->> Mutaþi cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau - C-p. Tastaþi apoi C-l pentru a vedea întreaga diagramã centratã pe - ecran. - -Vi se va pãrea probabil mai simplu sã vã amintiþi aceste comenzi -gândindu-vã la semnificaþia lor în limba englezã: P pentru previous, N -pentru next, B pentru backward ºi F pentru forward. Acestea sunt -comenzile de bazã pentru poziþionarea cursorului ºi le veþi folosi tot -timpul, deci ar fi foarte util sã le învãþaþi acum. - ->> Tastaþi câteva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceastã linie. - ->> Mutaþi-vã în interiorul liniei cu C-f-uri ºi apoi în sus cu - C-p-uri. Urmãriþi ce face C-p atunci când cursorul este în - mijlocul liniei. - -Fiecare linie se terminã cu un caracter NEWLINE care o separã de linia -urmãtoare. Ultima linie în fiºierele dumneavoastrã ar trebui sã aibã -un asemenea caracter la sfârºit (deºi Emacs-ul nu-l necesitã). - ->> Încercaþi sã tastaþi C-b la începutul unei linii. Cursorul ar - trebui sã se mute la sfârºitul liniei precedente, din cauza - trecerii peste caracterul NEWLINE. - -C-f poate sã treacã peste un caracter NEWLINE, la fel ca ºi C-b. - ->> Tastaþi câteva C-b-uri, pentru a vã familiariza cu poziþia - cursorului. Tastaþi apoi câteva C-f-uri pentru a vã întoarce la - sfârºitul liniei. Încã un C-f ºi vã veþi muta la linia urmãtoare. - -Când ajungeþi sã treceþi peste începutul sau sfârºitul ecranului, -textul aflat dincolo de margine intrã în ecran, permiþându-i -Emacs-ului sã mute cursorul la poziþia specificatã, fãrã a ieºi din -zona vizibilã (ecran). Aceastã operaþiune se numeste în limba englezã -"scrolling". - ->> Încercaþi sã mutaþi cursorul în afara pãrþii de jos a ecranului cu - C-n ºi observaþi ce se întamplã. - -Dacã mutatul caracter cu caracter este lent, puteþi muta cursorul -cuvânt cu cuvânt. M-f (META-f) avanseazã cursorul cu un cuvânt, iar -M-b mutã cursorul un cuvânt înapoi. - ->> Tastaþi câteva M-f-uri ºi apoi câteva M-b-uri. - -Când cursorul este în mijlocul unui cuvânt, M-f îl mutã la sfârºitul -cuvântului. Când cursorul este în spaþiul dintre cuvinte, M-f îl mutã -la sfârºitul cuvântului urmãtor. M-b acþioneazã similar, dar în -direcþia opusã. - ->> Tastaþi M-f ºi M-b de câteva ori, intercalate cu C-f-uri ºi - C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f ºi M-b din diverse - poziþii în interiorul cuvintelor ºi între ele. - -Observaþi paralela între C-f ºi C-b pe de o parte, ºi M-f ºi M-b pe de -cealaltã parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru -operaþii referitoare la unitãþile definite de limbaj (cuvinte, fraze, -paragrafe), în timp ce caracterele CONTROL opereazã pe unitãþi de -bazã, care sunt independente de tipul textului editat (caractere, -linii, etc). - -Aceastã paralelã se aplicã ºi între linii ºi fraze: C-a ºi C-e mutã -cursorul la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei linii, în timp ce -M-a ºi M-e îl mutã la începutul ºi, respectiv sfârºitul unei fraze. - ->> Încercaþi câteva C-a-uri, apoi câteva C-e-uri. - Încercaþi câteva M-a-uri, apoi câteva M-e-uri. - -Remarcaþi cum repetarea tastãrii lui C-a nu schimbã nimic, în timp ce -repetarea tastãrii lui M-a mutã cursorul la fraza urmãtoare. Deºi -aceste operaþii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare naturalã. - -Poziþia cursorului în text mai este numitã ºi "punct" ("point" în -limba englezã). Cursorul aratã pe ecran poziþia punctului în text. - -Operaþiile ce mutã cursorul (inclusiv comenzile ce mutã cursorul -cuvânt cu cuvânt sau frazã cu frazã) sunt prezentate în sumarul -urmãtor: - - C-f avanseazã un caracter - C-b înapoi un caracter - - M-f avanseazã un cuvânt - M-b înapoi un cuvânt - - C-n avanseazã o linie - C-p înapoi o linie - - C-a înapoi la începutul liniei - C-e avanseazã la sfârºitul liniei - - M-a înapoi la începutul frazei - M-e avanseazã la sfârºitul frazei - ->> Exersaþi toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des - folosite. - -Douã alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-< -(META Mai-mic), care mutã cursorul la începutul textului, ºi M-> (META -Mai-mare), care mutã cursorul la sfârºitul textului. - -Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei ºi deci este -necesar sã apãsaþi tasta SHIFT în acelaºi timp. Pe aceste terminale -este nevoie sã apãsaþi SHIFT ºi când tastaþi M-<; fãrã tasta SHIFT, -aþi apãsa M-virgulã. - ->> Încercaþi M-< acum, pentru a vã muta la începutul tutorialului. - Folosiþi apoi C-v în mod repetat pentru a ajunge înapoi aici. - ->> Încercaþi M-> acum, pentru a vã muta la sfârºitul tutorialului. - Folosiþi apoi M-v repetat pentru a ajunge înapoi aici. - -Puteþi de asemenea sã mutaþi cursorul cu tastele sãgeþi, dacã -terminalul are asemenea taste. Se recomandã însã acomodarea cu C-b, -C-f, C-n ºi C-p din trei motive. În primul rând, aceste taste -funcþioneazã pe toate tipurile de terminale. În al doilea rând, odatã -ce vã obiºnuiþi cu Emacs-ul, veþi remarca faptul cã tastarea lor este -mai rapidã decât cea a tastelor sãgeþi (pentru cã nu trebuie sã vã -schimbaþi poziþia mâinilor pe tastaturã). În al treilea rând, odatã -format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL, -comenzile avansate de mutat cursorul se învaþã foarte uºor. - -Majoritatea comenzilor Emacs acceptã un argument numeric; pentru -majoritatea comenzilor, acest argument reprezintã un contor de -repetiþie. Contorul de repetiþie se introduce tastând C-u, cifrele ce -alcãtuiesc contorul ºi apoi comanda. Dacã aveþi tasta META (EDIT sau -ALT), existã ºi o altã alternativã pentru a introduce un argument -numeric: tastaþi cifrele în timp ce þineþi tasta META apãsatã. Se -recomandã însã folosirea metodei cu C-u, deoarece funcþioneazã pe -orice terminal. - -De exemplu, C-u 8 C-f avanseazã cursorul cu opt caractere. - ->> Încercaþi sã folosiþi C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a - muta cursorul dintr-o singurã comandã pe o linie apropiatã de - aceasta. - -Majoritatea comenzilor utilizeazã argumentul numeric ca un contor de -repetitie. Anumite comenzi speciale îl folosesc însa în mod diferit. -C-v si M-v sunt printre aceste excepþii. Când li se dã un argument -numeric, ele mutã ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de -linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mutã ecranul cu 4 linii. - ->> Încercaþi sã tastaþi C-u 8 C-v acum. - -Aceastã comandã trebuie sã mute ecranul în sus cu 8 linii. Dacã -doriti sã îl mutaþi înapoi, puteþi sã-i daþi lui M-v un argument -numeric. - -Dacã folosiþi sistemul X Window, existã probabil o zonã rectangularã -numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Puteþi deplasa -textul manipulând "scroll bar"-ul cu mouse-ul. - ->> Încercaþi sã apãsaþi butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul - butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui sã mute textul la o - poziþie determinatã de cât de sus sau de jos aþi apãsat pe scroll - bar. - ->> Încercaþi sã mutaþi mouse-ul în sus ºi în jos þinând butonul din - mijloc apãsat. Veþi vedea cã textul se deplaseazã în sus ºi în jos - corespunzãtor cu miºcarea mouse-ului. - - -* CÂND EMACS-ul ESTE BLOCAT ---------------------------- - -Dacã Emacs-ul înceteazã sã vã raspundã la comenzi, îl puteþi opri, -fãrã sã pierdeþi modificãrile fãcute pânã acum, tastând C-g. Puteþi -folosi C-g pentru a opri o comandã care dureazã prea mult. - -Puteþi de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument -numeric sau începutul unei comenzi pe care nu doriþi sã o continuaþi. - ->> Tastaþi C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi - tastaþi C-g. Tastaþi apoi C-f. Cursorul ar trebui sã se mute un - singur caracter, pentru cã aþi oprit introducerea argumentului - numeric cu C-g. - -Dacã aþi tastat un din greºealã, puteþi sã-l anulaþi cu un C-g. - - -* COMENZI DEZAFECTATE ---------------------- - -Anumite comenzi sunt dezafectate în Emacs, în aºa fel încât -utilizatorii sã nu le poatã folosi din neatenþie. - -Dacã tastaþi una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afiºa un mesaj -spunând ce comandã aþi tastat ºi întrebându-vã dacã doriþi sã -continuaþi. - -Dacã într-adevãr doriþi sã încercaþi comanda respectivã, tastaþi -SPAÞIU. În mod normal, dacã nu doriþi sã executaþi comanda -dezafectatã, rãspundeþi cu "n". - ->> Tastaþi : (care este o comandã dezafectatã), apoi tastaþi n - ca rãspuns la întrebarea pusã de Emacs. - - -* FERESTRE ----------- - -Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afiºând propriul sãu -text. Vom explica mai târziu tehnicile de folosire a ferestrelor -multiple. Acum vrem sã explicãm cum sã închideþi ferestrele care ar -putea apare ca rezultat al afiºãrii unor documentaþii sau rezultate -specifice anumitor comenzi. Este simplu: - - C-x 1 o singurã fereastrã (adicã închide toate celelalte - ferestre). - -Asta înseamnã CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 mãreºte fereastra -care conþine cursorul pânã când ocupã întregul ecran. Toate celelalte -ferestre sunt distruse. - ->> Mutaþi cursorul la aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l. - ->> Tastaþi C-h k C-f. Observaþi cum aceastã fereastrã se micºoreazã, - în timp ce o nouã fereastrã apare, afiºând documentaþia comenzii - C-f. - ->> Tastaþi C-x 1 ºi observaþi cum noua fereastrã dispare. - - -* INTRODUCEREA ªI ªTERGEREA ---------------------------- - -Dacã vreþi sã introduceþi text, pur ºi simplu tastaþi textul dorit. -Caracterele pe care le puteþi vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt -interpretate de Emacs ca text ºi introduse imediat. Tastaþi -(tasta mai este etichetatã uneori) pentru a introduce un -caracter NEWLINE. - -Puteþi ºterge ultimul caracter pe care l-aþi introdus tastând -. este o tastã pe tastaturã etichetatã "Del" sau -"Delete". În unele cazuri tasta "Backspace" poate acþiona ca -, dar nu întotdeauna! - -Mai general, ºterge caracterul dinaintea poziþiei curente a -cursorului. - ->> Executaþi urmãtoarele operaþii acum - tastaþi câteva caractere, - apoi ºtergeþi-le tastând de câteva ori. Nu vã temeþi cã - veþi schimba acest fiºier; nu veþi altera versiunea principalã a - tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastrã personalã. - -Când o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentatã -pe o linie de ecran, linia de text este continuatã pe urmãtoarea linie -de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta -indicã o linie care a fost continuatã. - ->> Introduceþi text pânã când depãºiþi cu câteva caractere marginea - din dreapta a ecranului. Veþi observa apariþia liniei de - continuare. - ->> Folosiþi -uri pentru a ºterge textul pânã când linia încape - din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va dispãrea. - -Puteþi ºterge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. ªtergerea -unui NEWLINE dintre douã linii concateneaza cele douã linii. Dacã -linia rezultatã este prea lungã pentru a fi afiºatã pe ecran, va fi -afiºatã cu o linie de continuare. - ->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii ºi tastaþi . - Aceasta concateneazã linia curentã cu cea precedentã. - ->> Tastaþi pentru a reintroduce caracterul NEWLINE ºters. - -Aºa cum vã reamintiþi, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un -argument numeric ce acþioneazã ca un contor de repetiþie; introducerea -caracterelor ascultã aceleaºi reguli. Un argument numeric dat unui -caracter duce la introducerea caracterului respectiv de numãrul -specificat de ori. - ->> Încercaþi asta acum - tastaþi C-u 8 * pentru a introduce ********. - -Aþi învãþat acum metodele elementare de tastat ºi corectat erori în -Emacs. Puteþi de asemenea ºterge cuvinte sau linii. Acesta este un -sumar al operaþiilor de ºtergere. - - ºterge caracterul de dinaintea cursorului - C-d ºterge caracterul de dupã cursor - - M- ºterge cuvântul de dinaintea cursorului - M-d ºterge cuvântul de dupã cursor - - C-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul - liniei - M-k ºterge de la poziþia curentã pânã la sfârºitul - frazei - -De remarcat cã ºi C-d versus M- ºi M-d extind -paralela începutã de C-f ºi M-f ( nu este cu adevãrat un -caracter bazat pe CONTROL, dar nu o sã ne ocupãm de asta acum). C-k -ºi M-k sunt ca C-e ºi M-e, într-un fel, dacã facem o paralelã între -linii ºi fraze. - -Când ºtergeþi mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul -pãstreazã intern textul distrus în aºa fel încât îl puteþi restaura. -Termenul folosit de Emacs pentru operaþiunea de restaurare a textului -distrus este "yanking". Puteþi restaura textul distrus fie în acelaºi -loc, fie în alt loc în fiºier. Puteþi de asemenea restaura textul de -mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare -este C-y. - -Diferenþa dintre "distrugerea" ºi "ºtergerea" unei porþiuni din text -este aceea ca porþiunile de text "distruse" pot fi restaurate, în timp -ce porþiunile de text "ºterse", nu. În general, comenzile care -distrug porþiuni semnificative din text, pãstreazã intern textul -respectiv, în timp ce comenzile care ºterg doar un caracter, linii -goale sau spaþii, nu fac acest lucru. - ->> Mutaþi cursorul la începutul unei linii care nu este goalã. - Tastaþi apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectivã. ->> Tastaþi C-k o a doua oarã. Veþi observa distrugerea caracterului - NEWLINE de la sfârºitul liniei. - -Dupã cum vedeþi, un singur C-k distruge conþinutul liniei, iar un al -doilea C-k distruge linia însãºi, facând toate celelalte linii sã se -mute în sus. C-k trateazã un argument numeric în mod special: -distruge numãrul specificat de linii ºi conþinutul lor. Aceastã -comportare nu este doar o simplã repetiþie. C-u 2 C-k distruge douã -linii ºi NEWLINE-urile de dupã ele; tastând C-k de douã ori nu -obþineþi acelaºi rezultat. - -Pentru a extrage ultimul text distrus ºi a-l plasa la poziþia curentã -a cursorului, tastaþi C-y. - ->> Tastaþi C-y pentru a restaura textul distrus anterior. - -Gânditi-vã la C-y ca ºi cum aþi recupera ceva ce v-a fost luat. -Observaþi cã dacã executaþi mai multe C-k-uri la rând, tot textul -distrus este stocat într-o singurã bucatã, în aºa fel încât un singur -C-y va restaura toate liniile. - ->> Tastaþi acum C-k de câteva ori. - -Acum încercaþi sã restauraþi textul distrus: - ->> Tastaþi C-y. Mutaþi apoi cursorul câteva linii mai jos ºi tastaþi - C-y din nou. Veþi vedea cum se copiazã porþiuni de text. - -Ce faceþi dacã aveþi porþiuni de text pe care vreþi sã le restauraþi, -dar între timp distrugeþi o altã porþiune de text? C-y va restaura -porþiunea de text care a fost distrusã cel mai recent. Cu toate -acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Puteþi sã-l -restauraþi folosind comanda M-y. Dupã ce aþi executat C-y pentru a -obþine textul cel mai recent distrus, tastând M-y veþi înlocui textul -ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus înaintea lui. Tastând -M-y de mai multe ori puteþi obþine porþiuni de text distrus din ce în -ce mai vechi. Odatã ajunºi la textul care vã intereseazã, puteþi sã -continuaþi editarea fãrã sã mai faceþi nimic special, lasând textul -restaurat în poziþia în care se gãseºte. - -Dacã tastaþi M-y de suficient de multe ori, veþi ajunge în cele din -urmã la punctul de plecare (textul distrus cel mai de curând). - ->> Distrugeþi o linie, mutaþi-vã puþin în jurul ei, distrugeþi o altã - linie. Executaþi apoi C-y pentru a obþine înapoi cea de-a doua - linie distrusã. Executaþi apoi M-y ºi veþi constata cã este - înlocuitã de prima linie distrusã. Executaþi mai multe M-y-uri ºi - observaþi ce obþineþi. Continuaþi sã le executaþi pânã când a doua - linie apare din nou, etc. Dacã doriþi, puteþi încerca sã-i daþi - comenzii M-y argumente numerice pozitive ºi negative. - - -* ANULARE ---------- - -Dacã faceþi o schimbare în text, ºi apoi constataþi cã aþi greºit, -puteþi anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u. - -În mod normal, C-x u anuleazã schimbãrile fãcute de o comandã; dacã -repetaþi C-x u de câteva ori la rând, fiecare nouã repetiþie anuleazã -încã o comandã. - -Existã însã douã excepþii: comenzile care nu schimbã textul nu sunt -luate în considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul ºi -cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt -tratate în grupuri de maxim 20. (Motivaþia din spatele acestei -abordãri este aceea de a reduce numãrul de C-x u-uri pe care trebuie -sã le tastaþi pentru anularea inserãrilor de text). - ->> Distrugeþi linia aceasta cu C-k, apoi tastaþi C-x u; linia ar - trebui sã reaparã. - -C-_ este o altã comandã de anulare; funcþioneazã exact ca ºi C-x u, -dar este mai uºor de tastat de mai multe ori la rând. Dezavantajul -lui C-_ este cã pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat. -Din acest motiv existã C-x u. Pe unele terminale se poate sã tastaþi -C-_ tastând "/" în timp ce þineþi apãsatã tasta CONTROL. - -Un argument numeric la C-_ sau C-x u acþioneazã ca un contor de -repetiþie. - - -* FIªIERE ---------- - -Pentru a face permanente modificãrile din textul pe care îl editaþi, -trebuie sã-l stocaþi (salvaþi) într-un fiºier. Altminteri, -modificãrile se vor pierde în momentul pãrãsirii Emacs-ului. Puneþi -textul într-un fiºier "deschizând" (sau "vizitând") fiºierul. - -Deschiderea unui fiºier înseamnã cã puteþi vedea conþinutul fiºierului -în Emacs. Este ca ºi cum aþi edita chiar fiºierul, singura diferenþã -fiind aceea cã schimbãrile nu devin permanente pânã când nu îl -"salvaþi" ("save" în limba englezã). Se evitã astfel existenþa în -sistem a unor fiºiere incomplet modificate atunci când nu doriþi acest -lucru. Chiar ºi când salvaþi fiºierul, Emacs-ul pãstreazã fiºierul -iniþial (cu un nume schimbat) în aºa fel încât sã-l puteþi recupera în -cazul în care decideþi cã modificãrile efectuate au fost greºite. - -Aproape de marginea de jos a ecranului veþi observa o linie care -începe ºi se terminã cu minusuri, ºi conþine ºirul "--:-- TUTORIAL.ro" -sau ceva în genul acesta. Aceastã parte a ecranului aratã întotdeauna -numele fiºierului pe care îl vizitaþi. Acum vizitaþi fiºierul -"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastrã de încercãri a -tutorialului în limba românã. Orice fiºier aþi edita, numele acelui -fiºier va apãrea în poziþia respectivã. - -Comenzile pentru gãsirea ºi salvarea fiºierelor sunt diferite de -celelalte comenzi pe care le-aþi învãþat, în sensul cã sunt compuse -din douã caractere. Amândouã încep cu caracterul C-x. Existã o -întreagã serie de comenzi care încep cu C-x; multe dintre ele sunt -legate de fiºiere, buffere ºi alte lucruri înrudite. Aceste comenzi -sunt compuse din douã, trei sau patru caractere. - -Comenzii de deschidere a unui fiºier trebuie sã îi spuneþi numele -fiºierului dorit. Spunem despre comandã ca "citeºte un argument de la -terminal" (în acest caz, argumentul este numele fiºierului). Dupã ce -tastaþi comanda - - C-x C-f (deschide un fiºier) - -Emacs-ul vã va cere sã introduceþi numele fiºierului. Numele pe care -îl tastaþi apare pe ultima linie a ecranului. Aceastã linie se -numeste "minibuffer" când este folositã pentru acest tip de -introducere. Comenzile normale de editare în Emacs pot fi folosite ºi -pentru editarea numelui fiºierului. - -În timp ce introduceþi numele fiºierului (sau orice alt tip de -introducere de date în minibuffer), puteþi anula comanda cu C-g. - ->> Tastaþi C-x C-f, apoi tastaþi C-g. Aceasta anuleazã minibuffer-ul, - ºi, de asemenea, anuleazã comanda C-x C-f care îl folosea. În - concluzie, nu veþi mai deschide nici un fiºier. - -Când aþi terminat de introdus numele fiºierului, tastaþi -pentru a-l încheia. Dupã aceasta, comanda C-x C-f începe sã lucreze -ºi deschide fiºierul pe care l-aþi ales. Minibuffer-ul dispare când -comanda C-x C-f se terminã. - -Dupã câteva momente, conþinutul fiºierului apare pe ecran ºi îl puteþi -edita. Când doriti sã faceþi schimbãrile permanente, tastaþi comanda - - C-x C-s (salveazã fiºierul) - -Aceasta copiazã textul din Emacs într-un fiºier. Prima oarã când -faceþi acest lucru, Emacs-ul redenumeºte fiºierul iniþial în aºa fel -încât sã nu se piardã. Noul nume este creat prin adãugarea -caracterului "~" la numele iniþial. - -Când operaþiunea de salvare este terminatã, Emacs-ul afiºeazã numele -fiºierului salvat. Se recomandã salvarea la intervale relativ mici, -pentru a nu pierde prea multã muncã în cazul unei eventuale blocãri a -sistemului. - ->> Tastaþi C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului. - Aceasta ar trebui sã afiºeze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de - jos a ecranului. - -OBSERVAÞIE: În unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca -ecranul ºi nu veþi mai primi nici un de rãspuns din partea Emacs-ului. -Aceasta indicã faptul cã o facilitate a sistemului de operare numitã -"controlul fluxului" ("flow control" în limba englezã) intercepteazã -C-s, nelasându-l sã ajungã la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, -tastaþi C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã -"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" -din manualul Emacs-ului. - -Puteþi deschide un fiºier existent, pentru a-l vedea sau edita. -Puteþi de asemenea deschide un fiºier care nu existã. Aceasta este -modalitatea în care creaþi noi fiºiere cu Emacs-ul: deschideþi -fiºierul (care va fi gol iniþial), apoi începeþi sã introduceþi text -în el. Când îi veþi cere sã "salveze" fiºierul, Emacs-ul va crea -fiºierul cu textul pe care l-aþi introdus. De acum înainte puteþi -considera cã editaþi un fiºier existent. - - -* BUFFERE ---------- - -Dacã deschideþi un al doilea fiºier cu C-x C-f, primul va continua sã -existe în Emacs. Puteþi sã vã mutaþi înapoi la el deschizându-l din -nou cu C-x C-f. În acest fel puteþi avea un numãr destul de mare de -fiºiere deschise în Emacs. - ->> Creaþi un fiºier numit "foo" tastând C-x C-f foo . - Introduceþi un text oarecare, editaþi-l, apoi salvaþi "foo" tastând - C-x C-s. În cele din urmã, tastaþi C-x C-f TUTORIAL.ro - pentru a vã întoarce la tutorial. - -Emacs-ul stocheazã textul fiecãrui fiºier într-un obiect numit -"buffer". Deschiderea unui fiºier creeazã un nou buffer în Emacs. -Pentru a vedea o listã a bufferelor existente în Emacs, tastaþi - - C-x C-b (lista de buffere) - ->> Încercaþi C-x C-b acum. - -Observaþi cum fiecare buffer are un nume ºi, uneori, un nume de fiºier -corespunzãtor fiºierului al cãrui conþinut este menþinut în buffer-ul -respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fiºier. De exemplu, -buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fiºier asociat. Este -buffer-ul care conþine lista de buffere ºi a fost creat de comanda C-x -C-b. Orice text pe care îl vedeþi într-o fereastrã a Emacs-ului este -întotdeauna parte dintr-un buffer. - ->> Tastaþi C-x 1 pentru a scãpa de lista de buffere. - -Dacã faceþi schimbãri în textul unui fiºier, apoi deschideþi un alt -fiºier, primul fiºier nu este salvat. Schimbãrile efectuate rãmân în -Emacs, în buffer-ul asociat acelui fiºier. Crearea sau editarea -buffer-ului celui de-al doilea fiºier nu are nici un efect asupra -buffer-ului primului fiºier. Acest lucru este foarte util, dar -înseamnã cã aveþi nevoie de o modalitate convenabilã de a salva -buffer-ul primului fiºier. Ar fi obositor sã fie necesar sã vã mutaþi -înapoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest -motiv existã comanda: - - C-x s salveazã niºte buffere - -C-x s vã întreabã despre fiecare buffer care conþine modificãri (ºi -care nu a fost salvat) dacã doriþi sã-l salvaþi. - ->> Introduceþi o linie de text, apoi tastaþi C-x s. - Ar trebui sã vã întrebe dacã sã salveze buffer-ul TUTORIAL.ro. - Raspundeþi "da" la întrebare tastând "y". - - -* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI -------------------------------- - -Existã mult mai multe comenzi Emacs decât combinaþii de taste bazate -pe CONTROL ºi META. Soluþia în Emacs este folosirea comenzilor -eXtinse. Acestea sunt de douã feluri: - - C-x eXtinde un caracter; urmatã de un caracter - M-x eXtinde un nume; urmatã de un nume lung - -Acestea sunt comenzi care sunt utile în general, dar folosite mai rar -decât comenzile despre care aþi învãþat pânã acum. Aþi vãzut deja -douã dintre ele: comanda de deschis fiºiere (C-x C-f) ºi comanda de -salvat fiºiere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de pãrãsit -Emacs-ul: C-x C-c. (Nu vã temeþi cã veþi pierde schimbãri fãcute în -fiºiere; înainte de a termina sesiunea curentã Emacs, C-x C-c vã va -întreba dacã doriþi sã salvaþi fiºierele modificate.) - -C-z este comanda cu care puteþi ieºi din Emacs *temporar* - astfel -încât sã puteþi sã vã întoarceþi la aceeaºi sesiune Emacs mai târziu. - -Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspendã" Emacs-ul; asta înseamnã -cã, deºi vã veþi întoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost -distrus. În shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai -uzuale puteþi reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'. - -Pe sistemele care nu implementeazã mecanismele de suspendare, C-z -creeazã un subshell care ruleazã sub Emacs pentru a vã oferi -posibilitatea de a rula alte programe ºi de a vã întoarce la Emacs mai -târziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adevãrat din Emacs - comanda -`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzualã de a vã -întoarce în Emacs. - -În general C-x C-c se foloseºte înainte de pãrãsirea sistemului. -Puteþi folosi aceastã comandã ºi pentru a ieºi din instanþe de Emacs -lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea -s-ar putea sã nu fie capabile sã foloseascã facilitaþile de suspendare -ale Emacs-ului. În mod normal însã, dacã nu sunteþi pe cale sã -pãrãsiþi sistemul, este mai bine sã suspendaþi Emacs-ul cu C-z decât -sã ieºiþi complet cu C-x C-c. - -Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor -pe care le-aþi învãþat pânã acum: - - C-x C-f deschide un fiºier - C-x C-s salveazã fiºierul - C-x C-b listeazã bufferele - C-x C-c pãrãseºte Emacs-ul - C-x u anuleazã - -Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite ºi mai rar -sau comenzile care sunt folosite numai în anumite moduri. Un exemplu -este comanda replace-string (înlocuieºte-ºir) care înlocuieºte global -toate apariþiile unui ºir de caractere cu alt ºir de caractere. Când -tastaþi M-x, Emacs-ul afiºeazã pe ultima linie de pe ecran "M-x" ºi -puteþi introduce numele comenzii - în cazul nostru "replace-string". -Puteþi sã tastaþi doar "repl s" ºi Emacs-ul va completa numele. -Terminaþi comanda cu . - -Comanda replace-string necesitã douã argumente - ºirul ce va fi -înlocuit ºi ºirul înlocuitor. La sfârºitul introducerii fiecãrui -argument trebuie sã tastaþi . - ->> Mutaþi cursorul pe linia goalã care se gãseste douã linii mai jos. - Tastaþi apoi M-x repl smodificatalterat. - - Observaþi modul în care aceastã linie s-a modificat: aþi înlocuit - toate apariþiile cuvântului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dupã - poziþia iniþialã a cursorului. - - -* SALVARE AUTOMATà ------------------- - -Dacã aþi facut schimbãri într-un fiºier, dar nu le-aþi salvat, aceste -schimbãri se pot pierde în cazul în care sistemul se blocheazã. -Pentru a vã proteja munca, Emacs-ul salveazã periodic un fiºier de -"autosalvare" pentru fiecare fiºier pe care îl editaþi. Acest fiºier -are un "#" la început ºi unul la sfârºit; de exemplu, dacã fiºierul -dumneavoastrã se numeste "hello.c", fiºierul de autosalvare -corespunzãtor se va numi "#hello.c#". Când salvaþi fiºierul în mod -normal, Emacs-ul ºterge fiºierul de autosalvare. - -În cazul unei cãderi a sistemului, puteþi sã vã recuperaþi fiºierul de -autosalvare deschizând fiºierul în mod normal (fiºierul pe care îl -editaþi, nu pe cel de autosalvare) ºi tastând dupã aceea M-x recover -file. Când vi se cere confirmarea, tastaþi yes pentru -a continua ºi a recupera fiºierul. - - -* ZONA DE ECOU --------------- - -Dacã Emacs-ul observã cã tastaþi comenzile încet, vi le va arãta la -marginea de jos a ecranului într-o zona numitã "zona de ecou". Zona -de ecou conþine cea mai de jos linie a ecranului. - - -* LINIA DE MOD --------------- - -Linia de deasupra zonei de ecou se numeºte "linia de mod" ("mode line" -în limba englezã). Linia de mod conþine ceva de genul: - ---**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%---------------- - -Aceastã linie prezintã informaþii utile despre starea Emacs-ului ºi -despre textul pe care îl editaþi. - -Stiþi deja ce înseamnã numele fiºierului - este fiºierul pe care l-aþi -deschis. -NN%-- indicã poziþia curentã a cursorului în text - NN la -sutã din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dacã începutul -fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea --Top-- în loc de ---00%--. Dacã sfârºitul fiºierului este vizibil pe ecran, veþi vedea ---Bot-- (de la "bottom" în limba englezã). Dacã fiºierul este atât de -mic, încât încape în întregime pe ecran, pe linia de mod veþi vedea ---All--. - -Stelele de la începutul liniei de mod semnalizeazã existenþa unor -modificãri nesalvate în text. Imediat dupã deschiderea fiºierului, -porþiunea respectivã din linia de mod nu conþine nici o stea, doar -minusuri. - -Porþiunea dinãuntrul parantezelor vã spune modul de editare curent. -Modul implicit este "Fundamental", modul pe care îl folosiþi chiar -acum. Este un exemplu de "mod major". - -Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate -editãrii diferitelor limbaje ºi/sau tipuri de text, cum ar fi modul -Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment -dat ºi numele sãu va fi întotdeauna acolo unde este "Fundamental" -acum. - -Fiecare mod major schimbã comportamentul unor comenzi. De exemplu -existã comenzi pentru crearea comentariilor într-un program, dar, cum -fiecare limbaj de programare are o idee diferitã despre felul cum ar -trebui sã arate un comentariu, fiecare mod major trebuie sã le -introducã într-un alt fel. Existã câte o comandã asociatã fiecãrui -mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De -exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul -"Fundamental". - -Dacã editaþi text în limba românã, cum ar fi de exemplu acest fiºier, -ar trebui probabil sã folosiþi modul Text. - ->> Tastaþi M-x text-mode. - -Nu vã temeti, nici una din comenzile pe care le-aþi învãþat pânã acum -nu schimbã Emacs-ul prea mult. Puteþi observa acum cã M-f ºi M-b -trateazã apostrofurile ca parte din cuvinte. Înainte, în modul -Fundamental, M-f ºi M-b tratau apostrofurile ca separatoare de -cuvinte. - -Modurile majore opereazã schimbãri subtile, ca cea descrisã mai sus. -Majoritatea comenzilor executã aceeaºi operaþie în fiecare mod major, -dar funcþioneazã puþin diferit. - -Pentru a vedea documentaþia referitoare la modul major curent, tastaþi -C-h m. - ->> Folosiþi C-u C-v o datã sau de mai multe ori pentru a aduce aceastã - linie aproape de începutul ecranului. Tastaþi C-h m ca sã aflaþi - diferenþele dintre modul Text ºi modul Fundamental. Tastaþi C-x 1 - pentru a ºterge documentaþia de pe ecran. - -Modurile majore se numesc "majore" pentru cã existã ºi moduri minore. -Modurile minore sunt ajustãri minore ale modurilor majore. Fiecare -mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de -celelalte moduri minore ºi independent de modul major curent. Puteþi -sã nu folosiþi nici un mod minor, un mod minor sau orice combinaþie de -moduri minore. - -Un mod minor care este foarte util, în mod special când editaþi text, -este modul "Auto Fill". Când acest mod este activat, Emacs-ul sparge -automat liniile la spaþiul dintre cuvinte de fiecare datã când -introducând text creaþi o linie care este prea lungã. - -Puteþi activa modul "Auto Fill" executând M-x auto-fill-mode. -Când acest mod este activat, îl puteþi dezactiva executând aceeaºi -comandã. Dacã modul este dezactivat, aceastã comandã îl activeazã, -când este activat, comanda îl dezactiveazã. Se spune cã aceastã -comandã inverseazã modul. - ->> Tastaþi M-x auto-fill-mode acum. Introduceþi apoi o linie - conþinând "asdf " de mai multe ori, pânã când linia se sparge în - douã. Trebuie sã puneþi spaþii între cuvinte pentru cã Auto Fill - sparge linia numai la spaþii. - -Marginea este stabilitã în mod normal la 70 de caractere, dar puteþi -schimba aceastã valoare cu comanda C-x f. Introduceþi valoarea doritã -ca argument numeric pentru C-x f. - ->> Tastaþi C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f). - Introduceþi apoi un text oarecare ºi observaþi cum Emacs-ul umple - linii de maximum 20 de caractere. Restauraþi marginea la 70 de - caractere folosind din nou C-x f. - -Dacã faceþi schimbãri în mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu -rearanjeazã paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie sã tastaþi -M-q (META-q) cu cursorul poziþionat înãuntrul paragrafului. - ->> Mutaþi cursorul în paragraful precedent ºi tastaþi M-q. - - -* CÃUTARE ---------- - -Emacs-ul poate cautã ºiruri (grupuri continue de caractere sau -cuvinte) fie înainte, fie înapoi (faþã de poziþia curentã a cursorului -în text). Cãutarea unui ºir este o operaþie ce mutã cursorul; -cursorul este mutat în poziþia corespunzãtoare urmãtoarei apariþii a -ºirului în text. - -Cãutarea este diferitã în Emacs faþã de majoritatea editoarelor, -deoarece este "incrementalã". Asta înseamnã cã execuþia operaþiunii -de cãutare se face în timp ce tastaþi ºirul de cãutat. - -Comanda ce iniþiazã cãutarea este C-s pentru cãutare înainte ºi C-r -pentru cãutare înapoi. AªTEPTAÞI! Nu le încercaþi acum. - -Când tastaþi C-s veþi remarca faptul cã ºirul "I-search" apare ca -prompt în zona de ecou. Aceasta vã spune cã Emacs-ul este în modul de -cãutare incrementalã, aºteptând ca dumneavoastrã sã introduceþi ºirul -pe care doriþi sã-l cãutaþi. Cãutarea poate fi terminatã cu . - ->> Tastaþi acum C-s pentru a porni o cãutare. ÎNCET, câte o singurã - literã la un moment dat, tastaþi cuvântul "cursor", fãcând o pauzã - dupã fiecare caracter tastat ca sã observaþi ce se întamplã cu - cursorul. Acum aþi terminat de cãutat prima apariþie a cuvântului - "cursor". ->> Tastaþi C-s din nou, pentru a cãuta urmãtoarea apariþie a - cuvântului "cursor". ->> Tastaþi acum de patru ori ºi observaþi miºcarea - cursorului. ->> Tastaþi pentru a termina cãutarea. - -Aþi observat ce s-a întamplat? În timpul unei cãutãri incrementale -Emacs-ul încearcã sã se poziþioneze pe prima apariþie a ºirului pe -care l-aþi introdus pânã în momentul respectiv. Dacã vreþi sã vã -poziþionaþi pe urmãtoarea apariþie a cuvântului "cursor", nu trebuie -decât sã tastaþi C-s încã o datã. Dacã nu mai existã o altã apariþie, -Emacs-ul va emite un sunet ºi vã va anunþa cã operaþiunea de cãutare a -eºuat ("failed" în limba englezã). C-g este o altã metodã de a -termina cãutarea. - -OBSERVAÞIE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul ºi nu veþi mai -primi nici un rãspuns de la Emacs. Aceasta indicã faptul cã o -"facilitate" a sistemului de operare numitã "controlul fluxului" -("flow control" în limba englezã) intercepteazã caracterul C-s ºi -acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, apãsaþi -C-q. Puteþi gãsi detalii referitoare la aceastã aºa-numitã -"facilitate" în secþiunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" -din manualul Emacs-ului. - -Dacã sunteþi în mijlocul unei cãutãri incrementale ºi tastaþi -, veþi observa cã ultimul caracter în cãutarea incrementalã -este ºters ºi cãutarea se întoarce la poziþia anterioarã. De exemplu, -sã presupunem cã aþi tastat "c", pentru a cãuta prima apariþie a lui -"c". Dacã tastaþi "u", cursorul se va muta la prima apariþie a lui -"cu". Tastaþi acum . Aceasta va ºterge "u"-ul din ºirul de -cãutare ºi cursorul se va muta înapoi la prima apariþie a lui "c". - -Cãutarea incrementalã poate fi terminatã prin tastarea unui caracter -bazat pe CONTROL sau META (cu câteva excepþii - caracterele care sunt -specifice cãutãrii, cum ar fi C-s ºi C-r). - -C-s începe o cãutare care inspecteazã textul de DUPà poziþia curentã a -cursorului. Dacã doriþi sã cãutaþi în textul dinaintea poziþiei -curente a cursorului, folosiþi C-r. Toatã discuþia referitoare la C-s -se aplicã ºi comenzii C-r, cu menþiunea cã direcþia de cãutare este -inversã. - - -* FERESTRE MULTIPLE -------------------- - -Una dintre facilitãþile importante ale Emacs-ului este aceea de a -afiºa pe ecran mai multe ferestre simultan. - ->> Mutaþi cursorul pe aceastã linie ºi tastaþi C-u 0 C-l. - ->> Tastaþi acum C-x 2 pentru a împãrþi ecranul în douã ferestre. - Amândouã ferestrele vor afiºa acest tutorial. Cursorul va rãmane - în fereastra din partea de sus a ecranului. - ->> Tastaþi C-M-v pentru a miºca textul din fereastra de jos. - (Dacã nu aveþi o tastã META, tastaþi ESC C-v.) - ->> Tastaþi C-x o ("o" de la "other" - "cealaltã" în limba - englezã) pentru a muta cursorul în fereastra de jos. - ->> Tastaþi C-v ºi M-v în fereastra de jos pentru a muta textul. - Continuaþi sã citiþi aceste instrucþiuni în fereastra de sus. - ->> Tastaþi C-x o din nou pentru a muta cursorul înapoi în fereastra de - sus. Cursorul va fi plasat în locul unde a fost anterior. - -Puteþi continua sã folosiþi C-x o pentru a vã muta între ferestre. -Fiecare fereastrã are propria ei poziþie a cursorului, dar numai o -fereastrã aratã cursorul la un moment dat. Toate operaþiile normale -de editare au efect în fereastra în care se gãseºte cursorul - -fereastra respectivã se numeºte "fereastra selectatã". - -Comanda C-M-v este foarte utilã când editaþi text într-o fereastrã ºi -folosiþi cealaltã fereastrã pentru a citi documentaþii. Puteþi þine -întotdeauna cursorul în fereastra în care editaþi, în timp ce avansaþi -textul din cealaltã fereastrã cu C-M-v. - -C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dacã aveþi o tastã -META, puteþi tasta C-M-v þinând apãsate ºi CONTROL ºi META când tastaþi -v. Nu conteazã care dintre CONTROL sau META este apãsatã mai întâi, -pentru cã amândouã acþioneazã prin modificarea caracterului pe care îl -tastaþi. - -Dacã nu aveþi o tastã META ºi folosiþi ESC în loc, ordinea este -importantã: trebuie sã tastaþi ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v -nu va funcþiona, din cauza faptului cã ESC este un caracter de sine -stãtãtor, nu un modificator. - ->> Tastaþi C-x 1 (în fereastra de sus) ca sã renunþaþi la fereastra - de jos. - -(Dacã aþi tastat C-x 1 în fereastra de jos, aceastã comandã va închide -fereastra de sus. Gândiþi-vã la ea aºa "Pãstreazã doar o fereastrã - -cea în care sunt acum.") - -Nu este nevoie sã afisaþi acelaºi buffer în ambele ferestre. Dacã -folosiþi C-x C-f pentru a deschide un fiºier într-o fereastrã, -cealaltã fereastrã nu se schimbã. Puteþi deschide un fiºier diferit -în fiecare fereastrã. - -O altã modalitate de a folosi douã ferestre ca sã afiºaþi lucruri -diferite: - ->> Tastaþi C-x 4 C-f apoi numele unui fiºier. Terminaþi comanda - cu Observaþi cã fiºierul specificat apare în fereastra de - jos. Cursorul la fel. - ->> Tastaþi C-x o pentru a vã muta în fereastra de sus, apoi tastaþi - C-x 1 pentru a ºterge fereastra de jos. - - -* NIVELURI DE EDITARE RECURSIVà -------------------------------- - -Uneori veþi intra în ceea ce se numeste un "nivel de editare -recursivã". Acesta este indicat de prezenþa unor paranteze drepte în -linia de mod în jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea -sã vedeþi [(Fundamental)] în loc de (Fundamental). - -Pentru a ieºi din nivelul de editare recursivã, tastaþi ESC ESC ESC. -Aceasta este o comandã de ieºire de uz general. O puteþi folosi ºi ca -sã ieºiþi din minibuffer sau ca sã eliminaþi ferestrele în plus. - ->> Tastaþi M-x pentru a intra în minibuffer; tastaþi apoi ESC ESC ESC - ca sã ieºiþi. - -Nu puteþi folosi C-g pentru a ieºi dintr-un nivel de editare recursivã -deoarece comanda C-g este folositã pentru a anula comenzi ºi argumente -înãuntrul unui nivel de editare recursivã. - - -* CUM PUTEÞI OBÞINE MAI MULTE INFORMAÞII ----------------------------------------- - -În acest tutorial am încercat sã furnizãm suficiente informaþii pentru -a face primii paºi în Emacs. Existã atât de multe comenzi în Emacs -încât ar fi imposibil sã le explicãm pe toate aici. S-ar putea însã -sã doriþi sã învaþaþi mai multe despre Emacs, deoarece oferã foarte -multe facilitaþi interesante. Existã comenzi pentru a citi -documentaþia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajutãtoare -sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit ºi "caracterul de ajutor". - -Pentru a folosi aceste facilitãþi de ajutor, tastaþi caracterul C-h, -apoi un caracter ce specificã tipul de ajutor de care aveþi nevoie. -În cazul în care sunteþi nelãmurit, tastaþi C-h ? ºi Emacs-ul vã va -spune ce fel de ajutor vã poate oferi. Dacã aþi tastat C-h ºi vã -rãzgândiþi (nu mai doriþi ajutor) puteþi tasta C-g pentru a anula -comanda. - -(Anumite site-uri remapeazã caracterul C-h. Nu ar trebui sã facã asta -orbeºte pentru toþi utilizatorii - aveþi motiv sã vã plângeþi -administratorului de sistem. Între timp, dacã C-h nu afiºeazã un -mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, încercaþi M-x -help în loc.) - -Comanda elementarã de ajutor este C-h c. Tastaþi C-h, apoi caracterul -c ºi o comandã alcãtuitã dintr-un caracter sau secvenþã de caractere -ºi Emacs-ul va afiºa o scurtã descriere a comenzii. - ->> Tastaþi C-h c C-p. - -Mesajul ar trebui sã fie ceva de genul - - C-p runs the command previous-line - -Aceasta vã spune "numele funcþiei". Numele de funcþii sunt folosite -în principal pentru a adapta ºi extinde Emacs-ul, dar, cum numele -funcþiilor sunt alese în aºa fel încât sã indice actiunea comenzii -respective, ele pot servi ca o documentaþie foarte scurtã, suficientã -ca sã vã aminteascã de comenzi pe care le-aþi învãþat deja. - -Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) ºi (dacã -nu aveþi o tasta META, EDIT sau ALT) v sunt de asemenea permise -dupã C-h c. - -Pentru a obþine mai multe informaþii despre o comandã, folosiþi C-h k -în loc de C-h c. - ->> Tastaþi C-h k C-p. - -Aceastã comandã afiºeazã documentaþia ºi numele funcþiei într-o -fereastrã separatã. Când terminaþi de citit, tastaþi q pentru a -o elimina. Nu trebuie sã faceþi acest lucru imediat. Puteþi edita -o vreme, citind textul din fereastra de ajutor. - -Câteva comenzi C-h utile: - - C-h f descrie o funcþie al cãrei nume trebuie sã-l - introduceþi - ->> Încercaþi sã tastaþi C-h f previous-line. - Aceasta afiºeazã toatã informaþia pe care o are Emacs-ul despre - funcþia ce implementeazã comanda C-p. - - C-h a Command Apropos. Tastaþi un cuvânt cheie ºi Emacs-ul va - lista toate funcþiile ºi variabilele ale cãror nume - conþin acel cuvânt cheie. La stânga comenzilor care - pot fi invocate cu M-x va fi afiºatã o steluþã. - Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o - secvenþã de unul sau douã caractere ce executã aceeaºi - comandã. - ->> Tastaþi C-h a fiºier. - -Aceasta afiºeazã într-o altã ferastrã o listã a tuturor comenzilor M-x -al cãror nume conþine "fiºier". Veþi vedea caractere-comandã de genul -C-x C-f listate lângã comanda nume corespunzãtoare (find-file). - ->> Tastaþi C-M-v ca sã deplasaþi conþinutul ferestrei de ajutor. - Faceþi acest lucru de câteva ori. - ->> Tastaþi C-x 1 pentu a ºterge fereastra de ajutor. - - -* CONCLUZII ------------ - -Þineþi minte, pentru a ieºi permanent din Emacs, folosiþi C-x C-c. -Pentru a ieºi temporar într-un shell (în aºa fel încât sã vã puteþi -întoarce la Emacs mai târziu) folosiþi C-z. - -Acest tutorial a fost organizat în aºa fel încât sã fie pe înþelesul -noilor utilizatori - nu vã sfiiþi sã vã plângeþi autorilor dacã gasiþi -ceva neclar! - - -COPIERE -------- - -Acest tutorial este rezultatul prelucrãrii unei serii lungi de -tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft -pentru versiunea iniþialã de Emacs. - -Cu scopul evitãrii oricãror confuzii datorate traducerii, las în -continuare noþita de copyright originalã în limba englezã. - -This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and -comes with permission to distribute copies on certain conditions: - -Copyright (C) 1998, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, - 2006, 2007 Free Software Foundation, Inc. - - Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies - of this document as received, in any medium, provided that the - copyright notice and permission notice are preserved, - and that the distributor grants the recipient permission - for further redistribution as permitted by this notice. - - Permission is granted to distribute modified versions - of this document, or of portions of it, - under the above conditions, provided also that they - carry prominent notices stating who last altered them. - -Condiþiile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar în acelaºi -spirit. Citiþi fiºierul COPYING ºi apoi distribuiþi prietenilor copii -ale Emacs-ului. Contribuiþi la eliminarea obstrucþionismului software -folosind, scriind ºi distribuind free software! - -;;; Local Variables: -;;; coding: iso-latin-2 -;;; End: - -;;; arch-tag: dcf252cf-bd67-4f8d-a440-1ec4b8dbfd70 -- 2.30.2